Frunzele de dafin (Laurus nobilis) sunt mai mult decât o mirodenie ce dă gust plăcut mâncărurilor. Încă din vechime este folosit ca plantă medicinală, iar studiile științifice recente confirmă potențialul său terapeutic.
Un beneficiu remarcabil și puțin cunoscut al dafinului este capacitatea sa de contribui la reglarea grăsimilor și a glucozei din sânge.
Capacitatea sa de a susține metabolismul glucozei și lipidelor în echilibru îl face un adjuvant valoros în dieta diabeticilor.
Dafinul scade colesterolul și zahărul din sânge
Potrivit cercetărilor, 1 gram de foi de dafin pe zi ar putea reduce nivelul colesterolului din sânge cu până la 40%, iar glucoza a jeun până la 26 de procente. Aceste rezultate sugerează că o plantă atât de banală și ieftină precum dafinul ar putea oferi un sprijin natural sănătății noastre metabolice.
Dafinul are însă efecte și mai mari în ceea ce privește diabetul, ajutând la îmbunătățirea sensibilității la insulină. Studiile arată că această mirodenie exercită un efect protector asupra celulelor pancreatice și mărește capacitatea corpului de a regla concentrația de glucoză din sânge.
Protejează organele lezate de diabet
Dincolo de aceste beneficii, dafinul se remarcă și prin îmbunătățirea funcției principalelor organe detoxifiante, anume ficatul și rinichii. Datorită acestor proprietăți, dafinul atenuează inflamația, reglează enzimele și previne leziunile pe care boala diabetului le-ar putea provoca la nivelul organelor.
Un studiu din 2021, realizat pe șobolani diabetici, a arătat că frunzele de dafin combat daunele cauzate de diabet asupra organelor cele mai vulnerabile la această boală, precum pancreasul, ficatul și rinichii.
De-a lungul a patru săptămâni, animalele care au primit extract de dafin au avut parte de o scădere semnificativă a zahărului din sânge, până la un nivel aproape de normal, comparativ cu animalele care nu au primit acest tratament.
Un alt rezultat important a fost conservarea celulelor beta-pancreatice, care sunt răspunzătoare pentru producția de insulină. Dafinul a crescut secreția de insulină și a însănătoșit țesutul pancreativ.
Pe de altă parte, la șobolanii netratați, celulele pancreatice au fost sever afectate, ducând la disfuncția insulinei și la o glicemie necontrolată. Totodată, ficatul acestora a fost vătămat, suferind depuneri de grăsime și o degenerare structurală.
Șobolanii care au fost tratați cu dafin au avut o funcție îmbunătățită a ficatului și rinichilor.
Eectele anti-diabet ale dafinului sunt atribuite capacității acestuia de a îmbunătăți semnalizarea insulinei, fapt care determină scăderea zahărului din sânge și obținerea unui metabolism al glucozei mai bun.
Reglează metabolismul grăsimilor
Dafinul ajută la reglarea metabolismului grăsimilor din sânge datorită compușilor săi bioactivi. Șobolanii tratați cu extract de frunze de dafin aveau un profil mai bun al lipidelor – colesterol LDL și trigliceride mai mici și colesterol HDL mai mare. Datorită acestor efecte, dafinul susține sănătatea cardio-metabolică.
Conform unui studiu apărut în jurnalul „Clinical Biochemiatry and Nutrition”, consumul de dafin produce efecte similare și la oameni. Cercetătorii au descoperit că 1, 2 sau 3 g de pulbere de frunze de dafin pe zi (sub formă de capsule) au scăzut concentrația de zahăr și colesterol din sânge la pacienții cu diabet de tip 2. Studiul a durat 30 de zile, însă efectele au apărut după numai 10 zile de tratament.
Glucoza a jeun a scăzut cu 21-26%, iar efectele au persistat încă 10 zile după oprirea tratamentului. Acest lucru arată că dafinul are efecte pe termen lung.
La consumatorii de dafin, colesterolul total a scăzut cu 20-24%, în special colesterolul rău (LDL) a scăzut cu 40%, mai mult decât tratamentul de sinteză.
La pacienții care au primit 1 g de dafin pe zi, trigliceridele s-au diminuat cu 34 de procente, iar la cei care au primit 2 g de dafin pe zi, acestea au scăzut cu 25%. Nivelul lipidelor din sânge s-a menținut scăzut chiar și după încetarea tratamentului cu dafin.
Beneficii similare au fost constatate și la persoanele care au primit doza cea mai mică, anume 1 g de dafin pe zi.
O plantă bogată în nutrienți și compuși bioactivi
Puțini știu că dafinul este o plantă bogată în nutrienți. Potrivit „Nutrition & You”, în frunzele proaspete de dafin conțin compuși ai uleiurillor volatile (alfa-pinen, beta-pinen, mircină, limonen, linalool, neral, alfa-terpineol, acetat de geranil, eugenol și chavicol).
100 de gram de dafin acoperă 77,5% din doza zilnică recomandată de vitamina C, un antioxidant puternic care elimină radicalii liberi din corp și acționează ca un imunostimulator.
Aceeași cantitate de dafin furnizează 45% din DZR de acid folic – important pentru sintenza ADN-ului și prevenirea defectelor de tub neural la bebeluși. Frunzele de dafin sunt o sursă excelentă de vitamina A (206% dn DZR). Această vitamină are de asemenea rol de antioxidant și este esențială pentru funcția normală a vederii și mucoasa pielii. Exercită un rol protector împotriva cancerului pulmonar.
Dafinul este considerat o sursă excelentă de vitamine din grupul B, precum vitamina B3, B5 și B6. Acestea ajută la sinteza enzimelor, buna funcționare a sistemului nervos și reglarea metabolismului corpului.
În frunzele de dafin se găsesc diverse minerale, precum cupru, potasiu, calciu, magneziu, fier, seleniu, zinc și magneziu. Prin antioxidanții pe care îi conține, dafinul protejează celulele împotriva stresului oxidativ, care este un factor declanșator al inflamației și bolilor cronice.
Principalii compuși antioxidanți care reduc stresul oxidativ sunt 1,8 cineol, acetatul de alfa-terpinil și linaool. Glicemiile crescute sunt un factor generator de radicali liberi. Aceste molecule instabile produc vătămări ale celulelor și accelerează progresia diabetului.
Alte beneficii ale dafinului
În medicina tradițională, dafinul este folosit ca suport digestiv în durerile ulceroase, arsuri stomacale, gaze sau colici intestinale. Ajută de asemenea în artrită și dureri de cap.
Un studiu apărut în Jurnalul „Pathogen Research” sugerează că dafinul are proprietăți antimicrobiene prin care poate combate diverse tulpini bacteriene, inclusiv Stafilococul auriu, E. Coli sau Pseudomonas aeruginosa.
În dafin se găsesc anumiți monoterpeni și sesquiterpeni care perturbă membrana celulară a bacteriilor, inhibând astfel creșterea și multiplicarea patogenilor infecțioși.
Mai mult decât atât, dafinul susține imunitatea, grație conținutului de flavonoide (kaempferol, miricetină, quercetină), polifenoli și uleiuri esențiale. Acești compuși sunt înzestrați cu proprietăți imunostimulatoare, antiinflamatoare și antioxidante.
Dafinul poate fi consumat ca mirodenie, sub formă de infuzie sau capsule. În ceaiul de dafin se poate adăuga și puțină scorțișoară, o altă mirodenie cu efecte anti-diabetice dovedite științific.
Precauții și contraindicații
Persoanele cu diabet trebuie să își monitorizeze glicemia pe durata unei cure cu dafin, deoarece planta poate reduce prea mult zahărul din sânge, crescând astfel riscul de hipoglicemie. Consultați medicul înainte de utilizare.
Frunzele de dafin nu trebuie înghițite întregi, ci doar mărunțite bine sau sub formă de pulbere, deoarece există riscul de înecare. Înlăturați frunzele de dafin pe care le-ați pus în mâncare, după gătire.
Dafinul este contraindicat în perioada de sarcină și alăptare, cu 2 săptămâni înainte de o operație și în cazul persoanelor cu ulcere stomacale, afecțiuni renale sau hepatice grave.
Surse articol: Mercola / Nutrition & You
